Contactati-ne pentru a ocupa unul dintre spatiile de mai sus
Made in Romania


IMUM Medgidia - o traditie veche de o jumatate de secol

Madalina Dragomir; Ema Stancu

IMUM Medgidia - o traditie veche de o jumatate de secol

Societatea IMUM a fost infiintata in anul 1951, la inceput fiind formata din mai multe ateliere de reparatie a utilajelor folosite la realizarea canalului Dunare-Marea Neagra, care tocmai incepuse a fi construit. Ulterior, dupa anul 1958, ea a devenit societatea cu numele pe care il poarta si astazi, Intreprinderea Mecanica de Utilaje Medgidia, demarand productia de remorci si masini agricole.


Astazi, profilul de fabricatie se pastreaza intr-un procent insemnat, aceasta fiind si o clauza obligatorie din contractul de privatizare. Practic, acesta este mentinut intr-un procent de 70% din momentul preluarii, in anul 2004. Domnul Matei Marinica, directorul general, a avut amabilitatea sa prezinte pentru cititorii nostrii istoria recenta a companiei, cele mai noi produse dezvoltate pentru piata si planurile de export, activitatea de service, dar si politica de pastare si crestere a numarului de angajati.

Masini si Utilaje: Evolutia companiei este una interesanta, mai ales datorita faptului ca vechimea ei dateaza inca din 1951. Cum a facut fata perioadei de tranzitie?

Matei Marinica: Pana in 1990 apartineam de Centrala Brasov, asa cum era organizat sistemul de atunci, faceam export cu precadere in fostul spatiu sovietic, in China, Guatemala, Polonia. Multe din remorcile comercializate erau in tandem cu tractorul produs de UTB Brasov, dar si cu grapa GD comercializata ca produs singular in fostul spatiu sovietic.

Astazi, situatia fabricii as caracteriza-o astfel: aceasta societate a mai fost intr-o tentativa de privatizare, in perioada 2000-2004, pe care eu o apreciez ca fiind nereusita. Spun acest lucru chiar daca el este de domeniul trecutului, deoarece in continuare mai simtim efectele nefaste ce au urmat acestei actiuni. Dupa aceasta privatizare nereusita, in martie 2004, societatea a fost privatizata, respectiv cele 69,7 procente pe care le detinea APAPS-ul la acea vreme au fost vandute, printr-un contract de vanzare cumparare de actiuni nr.20/2004, catre doua persoane fizice, una de cetatenie turca si una din Romania. Din pacate, lucrurile nu au decurs incurajator nici dupa 2004, multe din clauzele contractuale nu au fost respectate, acest fapt culminand cu suspendarea contractului de privatizare. Datorita unei conjuncturi din decembrie 2006, acest contract a mai inclus, printr-un act aditional, alte doua persoane din Turcia, care au inceput investitiile si au incercat sa respecte clauza cu clauza conditiile impuse de privatizare, inclusiv programul de restructurare. Programul de privatizare nu a fost nici simplu, nici usor si a continut multe clauze pe care a trebuit sa le urmarim cu atentie pentru a nu iesi de sub prevederile contractului.

Din fericire, pot spune ca astazi exista ordine comune emise pentru datoria pe care societatea a acumulat-o pana la momentul privatizarii, iar acum suntem in capacitatea si posibilitatea de a plati atat datoriile anterioare cat si pe cele curente, astfel incat societatea sa nu fie pe lista datornicilor, fie ca vorbim de datorii catre bugetul de stat, fie bugetul local, fie datorii catre Ministerul Sanatatii, respectiv Casa de Pensii. Deci, nu exista datorii restante, neachitate sau reesalonate. Sumele nu sunt mici, vorbind din perspectiva celor cinci ani care au trecut de la semnarea contractului in care am fost monitorizati de AVAS. Inca de la semnarea contractului de vanzare cumparare acesta prevedea un program de restructurare in valoare de 2 mil EUR pentru investitii. Suntem in al patrulea an de investitii, mai urmeaza unul singur si eu zic ca pana acum lucrurile au urmat un curs firesc.

M&U: Ce ne puteti spune despre produsele societatii?

MM: Astazi fabrica produce masini si remorci agricole. Eu as clasifica productia de fabricatie in trei categorii: una este cea de remorci si masini agricole, profil pe care vrem sa-l pastram, deoarece reprezinta un rezultat al cererii pietei, dar si pentru ca este o prevedere din contract.

A doua categorie este cea de productie a pieselor de schimb pentru masinile pe care le producem, dar nu numai atat: in momentul de fata tendinta principala este caracterizata prin importurile masive si, cum orice masina necesita si reparatie si intretinere, noi nu putem ignora acest aspect.

A treia categorie de productie, activitate initiata de aproximativ trei ani, este realizarea confectiilor metalice. Aceasta categorie s-a incadrat intr-un grafic aflat in crestere, iar noi ne propunem sa pastram aceasta tendinta. Confectia metalica se adreseaza sectorului ce situeaza in centrul activitatilor sale constructiile de hale si constructiile civile si industriale. In Romania, la acest moment exista o necesitate reala pentru o asemenea productie.

M&U: Insumand numeroasele activitati asupra carora v-ati concentrat, cum va situati din perspectiva rezultatelor financiare?

MM: Cifra de afaceri la nivelul anului trecut este departe de ceea ce ne dorim, desi valoarea ei se incadreaza undeva in jur de 3 mil EUR. In acest context fac totusi mentiunea ca tendinta este in crestere, iar noi dorim sa folosim aceasta stare de fapt ca punct de plecare in demersurile noastre. Un aspect pe care mizam este forta de munca, angajatii sunt foarte importanti in acest proces de sustinere a cresterii rentabilitatii: initial, obligatiile contractului privatizare vizau si incheierea unui parteneriat social cu sindicatele. Unul din punctele acestui parteneriat era pastrarea fortei de munca. La momentul privatizari fabrica numara aproximativ 210 salariati, iar acum se incadreaza in jurul cifrei de 180 de salariati. Diferenta se regaseste numai in urmarile datorate cauzelor naturale: lichidari la cerere, pensionari, etc. Pentru a compensa aceasta inevitabila realitate, numarul angajarilor a fost in crestere, iar acest lucru dorim sa ramana parte integranta a evolutiei noastre viitoare.

M&U: In urma afirmatiilor dumneavoastra, apare natural intrebarea daca detineti suficiente resurse de forta de munca?

MM: Forta de munca pentru IMUM reprezinta un subiect al preocuparilor noastre: avem avantajul unei statornicii a personalului ce se situeaza pe o linie constanta de ani de zile, chiar si in momentele in care realitatea nu a fost una imbucuratoare, dar mai ales acum cand situatia se indreapta intr-o directie buna. Ne confruntam totusi cu o problema: din 8, 9 angajari pe care le-am facut la nivelul absolventilor de scoala profesionala in ultimii doi ani, nu a mai ramas nimeni. Mirajul banilor oferiti de pietele din Vest este puternic, mai ales pentru tinerii care sunt la varsta la care nu sunt presati de obligatii de familie. Planurile noastre de viitor includ o crestere a fortei de munca cu aproximativ 20%, cu toate ca problema cu care noi de confruntam este recunoscuta la nivel national: forta de munca calificata este deosebit de greu de gasit si mentinut. Momentul critic a inceput imediat dupa 1995, s-au intensificat deplasarile catre vest, iar apogeul a fost atins dupa 1 ianuarie 2007, moment ce a coincis cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cand accesul in tarile vestice a devenit liber. Acest diagnostic, al insuficientei fortei de munca la nivel national este rezultatul mai multor factori. Primul este cel pe care l-am prezentat deja, al doilea se datoreaza imbatranirii fortei de munca actuale, iar ultimul priveste problema institutiilor de invatamant romanesc. Aceste institutii nu mai pregatesc viitori profesionisti, deoarece nu exista o cerere in aceasta directie, un fapt deosebit de ingrijorator! In acest sens va pot da cateva exemple concrete de meserii unde aceasta situatie a cuprins judete intregi. Nu exista nici macar o singura clasa pe teritorii intregi care sa pregateasca profesionisti, iar acest lucru este o realitate prezenta de cel putin 10 ani: nu exista sculer matriter, nu exista rectificator, nu exista frezor, si multe altele. Pana cand societatile din Romania nu vor putea asigura stabilitatea unor salarii atractive, nu vom putea vorbi de o constanta a acestei forte si o redresare a situatiei scolarizarii. In momentul de fata este un proces ce se desfasoara in sens invers, ce avanseaza cu o rapiditate alarmanta si cu totii stim cat de dificil este de redresat o astfel de situatie.

M&U: Cum arata in acest moment capacitatea de productie a IMUM?

MM: Astazi fabrica are o suprafata totala de aproape 36 ha, cu exceptia unei baze sportive care masoara aproximativ 2 ha, in rest totul se regaseste in perimetrul sediului. Din aceste dimensiuni, suprafata construita totalizeaza in jur de 10 ha si beneficiaza de servicii de utilitati cum ar fi energie electrica, apa, canalizare, etc. Din perspectiva productiei pe care o realizeaza, dar si din perspectiva personalului pe care il foloseste, SC Imum utilizeaza o doar mica parte din aceste spatii. Un segment important din aceste suprafete sunt inchiriate pe o durata mai mica sau mare de timp si in continuare exista posibilitatea extinderii acestui proces. In cadrul societatii se gasesc suprafete betonate, spatii verzi, alei de acces, depozite, hale, magazii si multe alte spatii cu diferite destinatii.

Masinile-unelte cu care lucram, cu anumite exceptii ce le cuprind pe cele de ultima generatie, sunt de o mare diversitate desi sunt din anii '60, '70, '80: strunguri de diferite dimensiuni, masini de gaurit, masini de danturat, masini de rectificat, instalatii de sudura, instalatii de taiere cu plasma. Dupa privatizare si prin programul de restructurare s-au folosit sume considerabile pentru investitii in acest domeniu. Iata cateva exemple: toate compresoarele care alimentau reteaua de aer comprimat au fost inlocuite, am achizitionat compresoare de la o firma din Germania de o calitate superioara, toate aparatele de sudura au fost inlocuite, fie prin aparate de sudura simple, fie prin aparate care sudeaza in mediul protector. Mai dispunem si de o instalatie de taiere cu plasma. Numeroase investitii s-au facut in domeniul transportului, ma refer aici la transportul intern, dar si la cel extern, iar progresele nu se opresc aici, multe alte proiecte fiind inca in derulare.

In ceea ce priveste conditiile de munca, ne concentram atentia in directia constantei imbunatatiri a acestora: suntem in momentul de fata dotati cu centrala termica, este demarata actiunea de reparare a acoperisului de la cea mai mare hala, care este aproape de 2 ha, am modernizat grupurile sanitare, am organizat o garderoba moderna si multe altele.

M&U: In privinta productiei, sunt incluse in planurile de dezvoltare lansarea unor produse noi?

MM: Cand vorbim de remorci ne referim in general la cele standard, tipizate, pentru care exista omologarea de serie, dar la fel de importanta este si latura de executie a remorcilor atipice. Ne propunem sa producem, urmand cererea pietei, tipuri de remorci cu o destinatie precisa, conforme cu noile reglementari ale Uniunii Europene: este vorba de platforme pentru transportul stupi de albine, remorci pentru organizari de santier (cu dimensiuni de 7.000, 9.000 mm si chiar mai mari). Producem si remorci cu capacitatea de a rula cu peste 80 km/h, in conditiile in care sunt tractate de autocamioane cu sistem ABS, acest aspect implicand si necesitatea dotarii remorcilor cu acelasi sistem.

M&U: Care au fost modele cel mai des solicitate de piata?

MM: La capitolul remorci putem considera modelul 2RB5AT agricol, cu o capacitate utila de 5 tone. Este o remorca uzuala, atasata unui tractor de 65 CP, care are o durata de viata foarte mare, costurile de intretinere sunt minime, iar problemele de service sunt minore.

M&U: Partea de service o asigurati tot aici in Medgidia?

MM: Conform legislatiei, perioada de garantie a produsului este de 24 de luni si implicit avem obligatia de a asigura service-ul in aceasta perioada, dar nu ne oprim aici: activitatea noastra este mentinuta si post garantie. In tara, asiguram service-ul prin intermediul unei echipe mobile, acolo unde exista aceasta necesitate.

M&U: Am vorbit despre programele de dezvoltare, care sunt in prezent planurile de extindere ale companiei?

MM: Aceste planuri implica doua dimensiuni: dezvoltarea productiei existente si executia unor produse noi. In ceea ce priveste exporturile, si avand in vedere ca produsele sunt certificate INMA (Institutul National de Masini Agricole), noi suntem deschisi propunerilor, atata vreme cat exista o cerere din partea partenerului. Diplomele sunt dovada implicarii in diferite expozitii. Am participat si la Expo Agro Util 2006. Avem cateva targuri la care participam periodic: un exemplu este AgroUtil Mamaia, care s-a desfasurat in perioada 11-14 iunie, cat si Indagra Bucuresti.

Membru  Anul IX, nr. 101, iul 2014
 
Anul IX, nr. 101, iul 2014
 
 
Citeste-ne on-line!
 
 




 

  Cum va abonati   Aflati mai multe   Arhiva  
PARTENERI